6.2. Metodologia cercetării

Metodologia cercetării reprezintă fundamentul oricărei teze de doctorat, oferind cadrul și instrumentele necesare pentru colectarea, analizarea și interpretarea datelor. Acest subcapitol explorează aspectele esențiale ale metodologiei de cercetare în contextul studiilor doctorale.

6.2.1. Alegerea abordării metodologice

Selectarea abordării metodologice potrivite este crucială pentru succesul cercetării:

a) Cercetare cantitativă:
– Focalizată pe măsurarea și analiza statistică a datelor numerice
– Potrivită pentru testarea ipotezelor și identificarea relațiilor cauzale
– Exemple: experimente, sondaje, analize statistice

b) Cercetare calitativă:
– Concentrată pe înțelegerea profundă a fenomenelor și experiențelor umane
– Adecvată pentru explorarea conceptelor complexe și subiective
– Exemple: interviuri în profunzime, observații participative, studii de caz

c) Metode mixte:
– Combină abordări cantitative și calitative pentru o înțelegere comprehensivă
– Permite triangularea datelor și validarea rezultatelor prin metode multiple
– Exemple: studii secvențiale explicative, studii concurente triangulate

6.2.2. Designul cercetării

Designul cercetării stabilește cadrul general al studiului:

a) Cercetare experimentală:
– Manipularea variabilelor independente pentru a observa efectele asupra variabilelor dependente
– Utilizarea grupurilor de control și randomizării pentru a minimiza influențele externe

b) Cercetare quasi-experimentală:
– Similară cu cercetarea experimentală, dar fără randomizare completă
– Utilă în situații în care randomizarea nu este posibilă sau etică

c) Studii observaționale:
– Observarea fenomenelor fără intervenția directă a cercetătorului
– Includ studii longitudinale, transversale și studii de cohortă

d) Studii de caz:
– Analiza aprofundată a unui caz specific sau a unui număr limitat de cazuri
– Potrivite pentru explorarea fenomenelor complexe în contextul lor natural

e) Cercetare-acțiune:
– Implică cercetătorul direct în procesul de schimbare și îmbunătățire
– Frecvent utilizată în domenii precum educația sau managementul organizațional

6.2.3. Tehnici de eșantionare

Selectarea participanților sau a datelor pentru studiu este critică:

a) Eșantionare probabilistică:
– Eșantionare aleatorie simplă
– Eșantionare stratificată
– Eșantionare cluster

b) Eșantionare non-probabilistică:
– Eșantionare de conveniență
– Eșantionare în lanț (snowball sampling)
– Eșantionare intenționată (purposive sampling)

c) Determinarea mărimii eșantionului:
– Utilizarea analizelor de putere statistică pentru studii cantitative
– Considerarea saturației datelor pentru studii calitative

6.2.4. Metode de colectare a datelor

Alegerea metodelor adecvate de colectare a datelor este esențială:

a) Chestionare și sondaje:
– Dezvoltarea instrumentelor valide și fiabile
– Considerarea modului de administrare (online, față în față, prin poștă)

b) Interviuri:
– Structurate, semi-structurate sau nestructurate
– Individuale sau de grup (focus grupuri)

c) Observații:
– Participative sau non-participative
– Structurate sau nestructurate

d) Analiza documentelor:
– Surse primare și secundare
– Analiza conținutului și analiza discursului

e) Măsurători fiziologice sau comportamentale:
– Utilizarea tehnologiilor specifice (de exemplu, EEG, eye-tracking)
– Considerații etice și de confidențialitate

6.2.5. Analiza datelor

Metodele de analiză a datelor variază în funcție de tipul de date colectate:

a) Analiza cantitativă:
– Statistici descriptive (medii, frecvențe, distribuții)
– Statistici inferențiale (teste t, ANOVA, regresii)
– Analize multivariabile (analiză factorială, modelare ecuații structurale)

b) Analiza calitativă:
– Codificarea și categorizarea datelor
– Analiza tematică
– Teoria fundamentată (grounded theory)
– Analiza fenomenologică

c) Analiza datelor mixte:
– Strategii de integrare a datelor cantitative și calitative
– Metode de sinteză și triangulare a rezultatelor

6.2.6. Validitate și fiabilitate

Asigurarea validității și fiabilității este crucială pentru credibilitatea cercetării:

a) Validitate internă:
– Controlul variabilelor confundale
– Utilizarea designurilor de cercetare robuste

b) Validitate externă:
– Considerarea generalizabilității rezultatelor
– Replicarea studiului în contexte diferite

c) Fiabilitate:
– Asigurarea consistenței măsurătorilor
– Utilizarea instrumentelor standardizate și validate

d) Trustworthiness în cercetarea calitativă:
– Credibilitate, transferabilitate, dependabilitate și confirmabilitate

6.2.7. Considerații etice

Etica în cercetare este fundamentală:

a) Obținerea aprobării etice:
– Parcurgerea procesului de evaluare etică instituțională
– Adaptarea designului studiului pentru a respecta principiile etice

b) Consimțământul informat:
– Asigurarea că participanții înțeleg pe deplin natura studiului
– Obținerea consimțământului în scris

c) Confidențialitatea și protecția datelor:
– Implementarea măsurilor de protecție a informațiilor personale
– Respectarea reglementărilor privind protecția datelor (de exemplu, GDPR)

d) Minimizarea riscurilor pentru participanți:
– Evaluarea și adresarea potențialelor riscuri fizice sau psihologice
– Oferirea de suport sau referințe post-participare, dacă este necesar

6.2.8. Limitările metodologice

Recunoașterea și adresarea limitărilor metodologice:

a) Identificarea limitărilor inerente ale metodologiei alese
b) Discutarea impactului potențial al acestor limitări asupra rezultatelor
c) Propunerea de strategii pentru depășirea limitărilor în cercetări viitoare

În concluzie, metodologia cercetării este un aspect crucial al oricărei teze de doctorat, oferind baza pentru colectarea și analiza datelor care vor susține argumentele și concluziile cercetării. O metodologie bine concepută și riguros implementată asigură credibilitatea și validitatea rezultatelor, contribuind semnificativ la valoarea științifică a tezei. Este esențial ca doctoranzii să acorde o atenție deosebită selecției și justificării metodologiei, asigurându-se că aceasta este aliniată cu obiectivele cercetării și adecvată pentru abordarea întrebărilor de cercetare propuse.