5.2. Formularea întrebărilor de cercetare

Formularea întrebărilor de cercetare reprezintă un pas crucial în procesul de cercetare doctorală, ghidând întregul demers științific și influențând semnificativ calitatea și impactul studiului. Întrebările de cercetare bine formulate servesc ca fundament pentru designul cercetării, colectarea datelor, analiza și interpretarea rezultatelor.

1. Importanța întrebărilor de cercetare

1.1. Ghidarea cercetării

• Oferă direcție și focus proiectului doctoral
• Ajută la delimitarea clară a scopului și obiectivelor studiului

1.2. Fundamentarea metodologiei

• Influențează alegerea designului de cercetare și a metodelor de colectare a datelor
• Determină tipul de analiză necesar pentru a răspunde la întrebări

1.3. Asigurarea coerenței

• Creează o legătură logică între diferitele componente ale tezei
• Facilitează structurarea argumentelor și prezentarea rezultatelor

1.4. Demonstrarea originalității

• Evidențiază contribuția unică a studiului la domeniul de cercetare
• Permite poziționarea cercetării în contextul literaturii existente

2. Caracteristicile întrebărilor de cercetare eficiente

2.1. Claritate

• Formulate în mod clar și concis, fără ambiguități
• Ușor de înțeles pentru cititori din domeniu și din afara acestuia

2.2. Specificitate

• Focalizate pe aspecte concrete și bine definite
• Evită generalitățile și întrebările prea largi

2.3. Relevanță

• Abordeaza probleme semnificative în domeniul de studiu
• Contribuie la avansarea cunoașterii în disciplină

2.4. Fezabilitate

• Pot fi investigate în limitele resurselor și timpului disponibil
• Realiste în ceea ce privește accesul la date și participanți

2.5. Originalitate

• Explorează aspecte noi sau abordează probleme existente dintr-o perspectivă nouă
• Evită replicarea simplă a cercetărilor anterioare

2.6. Relaționare

• Conectate logic între ele (în cazul mai multor întrebări)
• Construiesc o narațiune coerentă a proiectului de cercetare

3. Tipuri de întrebări de cercetare

3.1. Întrebări descriptive

• Scop: Explorează natura sau caracteristicile unui fenomen
• Exemplu: „Care sunt principalele caracteristici ale procesului de luare a deciziilor în companiile start-up din domeniul tehnologiei?”

3.2. Întrebări explicative

• Scop: Investighează relațiile cauzale sau mecanismele care stau la baza fenomenelor
• Exemplu: „Cum influențează stilul de leadership transformațional performanța angajaților în organizațiile non-profit?”

3.3. Întrebări comparative

• Scop: Analizează diferențele sau similaritățile între grupuri sau fenomene
• Exemplu: „Care sunt diferențele în adoptarea tehnologiilor verzi între întreprinderile mici și mijlocii din Europa de Est și cele din Europa de Vest?”

3.4. Întrebări evaluative

• Scop: Evaluează eficacitatea, eficiența sau impactul unor intervenții sau politici
• Exemplu: „În ce măsură programele de mentorat implementate în universitățile din România îmbunătățesc rata de retenție a studenților din primul an?”

3.5. Întrebări predictive

• Scop: Anticipează tendințe sau rezultate viitoare bazate pe date actuale
• Exemplu: „Cum vor influența schimbările demografice modelele de consum în industria automobilelor electrice în următorul deceniu?”

3.6. Întrebări explorative

• Scop: Investighează fenomene puțin înțelese sau noi domenii de cercetare
• Exemplu: „Ce factori contribuie la adoptarea și utilizarea pe termen lung a tehnologiilor de realitate augmentată în educația STEM?”

4. Procesul de formulare a întrebărilor de cercetare

4.1. Identificarea domeniului general de interes

• Explorarea literaturii de specialitate pentru a identifica teme relevante
• Reflectarea asupra propriilor interese și expertiză

4.2. Îngustarea focusului

• Identificarea unor subiecte specifice în cadrul domeniului general
• Explorarea lacunelor și controverselor din literatura existentă

4.3. Brainstorming și generarea de idei

• Crearea unei liste largi de potențiale întrebări de cercetare
• Utilizarea tehnicilor de gândire creativă pentru a genera idei noi

4.4. Evaluarea și rafinarea întrebărilor

• Analizarea întrebărilor în funcție de caracteristicile întrebărilor eficiente
• Consultarea cu coordonatorul și colegii pentru feedback

4.5. Alinierea cu obiectivele de cercetare

• Asigurarea că întrebările sunt aliniate cu scopul general al studiului
• Verificarea relevanței întrebărilor pentru domeniul de studiu

4.6. Testarea preliminară

• Realizarea unei mini-revizii a literaturii pentru a verifica fezabilitatea
• Considerarea implicațiilor metodologice ale întrebărilor propuse

5. Tehnici pentru rafinarea întrebărilor de cercetare

5.1. Tehnica „pâlniei”

• Începerea cu întrebări largi și îngustarea treptată a focusului
• Exemplu:
  1. „Cum afectează social media comportamentul consumatorilor?”
  2. „Care este impactul influencerilor de pe Instagram asupra deciziilor de cumpărare ale tinerilor adulți?”
  3. „Cum influențează autenticitatea percepută a influencerilor de modă de pe Instagram intențiile de cumpărare ale femeilor cu vârste între 18-25 ani?”

5.2. Metoda PICO (Populație, Intervenție, Comparație, Rezultat)

• Utilizată frecvent în cercetarea medicală, dar adaptabilă pentru alte domenii
• Exemplu:
  • P: Studenți universitari de primul an
  • I: Program de mentorat online
  • C: Fără program de mentorat
  • O: Rata de retenție și performanța academică
  • Întrebare rezultată: „Cum afectează un program de mentorat online rata de retenție și performanța academică a studenților universitari de primul an comparativ cu studenții care nu beneficiază de un astfel de program?”

5.3. Tehnica „Cinci De Ce”

• Aprofundarea unei întrebări inițiale prin întrebarea repetată „De ce?”
• Exemplu:
  1. De ce companiile adoptă practici de sustenabilitate?
  2. De ce anumite practici de sustenabilitate sunt preferate față de altele?
  3. De ce angajații rezistă la implementarea anumitor practici de sustenabilitate?
  4. De ce factorii culturali influențează rezistența la schimbările legate de sustenabilitate?
  5. De ce și cum pot fi adaptate strategiile de management al schimbării pentru a adresa rezistența culturală la practicile de sustenabilitate?

5.4. Matricea de aliniere a întrebărilor

• Crearea unei matrice pentru a verifica alinierea între întrebări, obiective și metode
• Exemplu:

  Întrebare de Cercetare	Obiectiv Specific	Metoda de Colectare a Datelor	Metoda de Analiză
  Cum percep angajații…	Explorarea percepțiilor…	Interviuri semi-structurate	Analiza tematică

6. Provocări comune și soluții

6.1. Întrebări prea largi sau ambigue

• Soluție: Folosirea tehnicii pâlniei pentru a îngusta focusul

6.2. Întrebări care nu pot fi cercetate empiric

• Soluție: Reformularea pentru a permite colectarea și analiza de date concrete

6.3. Întrebări care implică judecăți de valoare

• Soluție: Reformularea pentru a se concentra pe aspecte observabile și măsurabile

6.4. Întrebări care anticipează rezultatele (bias)

• Soluție: Revizuirea pentru a elimina presupunerile și a menține neutralitatea

6.5. Întrebări fără relevanță teoretică sau practică

• Soluție: Reevaluarea în contextul literaturii existente și al nevoilor domeniului

Concluzie

Formularea întrebărilor de cercetare este un proces iterativ și reflexiv, care necesită timp, gândire critică și o bună înțelegere a domeniului de studiu. Întrebările bine formulate nu doar ghidează cercetarea, ci și demonstrează maturitatea academică a doctorandului și potențialul studiului de a contribui semnificativ la cunoașterea existentă.

Este important să se mențină o flexibilitate în rafinarea întrebărilor pe parcursul cercetării, pe măsură ce noi informații și perspective sunt descoperite. În final, calitatea întrebărilor de cercetare va influența în mod direct profunzimea, relevanța și impactul întregului proiect doctoral.

 

Această secțiune detaliată oferă o analiză cuprinzătoare a procesului de formulare a întrebărilor de cercetare, acoperind următoarele aspecte principale:

1. Importanța întrebărilor de cercetare în contextul studiilor doctorale.
2. Caracteristicile întrebărilor de cercetare eficiente.
3. Tipurile principale de întrebări de cercetare, cu exemple.
4. Procesul pas cu pas de formulare a întrebărilor de cercetare.
5. Tehnici specifice pentru rafinarea întrebărilor, inclusiv exemple practice.
6. Provocări comune întâlnite în formularea întrebărilor și soluții pentru acestea.

Conținutul este structurat pentru a oferi atât o bază teoretică solidă, cât și îndrumări practice pentru doctoranzi în procesul de formulare a întrebărilor de cercetare. Exemplele concrete și tehnicile prezentate pot fi deosebit de utile în aplicarea practică a acestor concepte.